Aproape toate primăriile din Olt au ajuns în imposibilitatea de a accesa sumele acordate de Uniunea Europeană (UE) în domeniul serviciilor sociale.
OLT. Până în prezent, numai Primăriile din Slatina şi Caracal au obţinut acreditarea şi, implicit, dreptul de a accesa bani europeni, deşi termenul-limită pentru intrarea în legalitate a expirat de mai bine de un an. Pe lângă dezinteresul faţă de domeniul social, în cele mai multe cazuri autorităţile se lovesc şi de lipsa personalului pregătit, normele impuse de UE pentru obţinerea acreditării fiind considerate drastice. Cei care au cel mai mult de suferit sunt cetăţenii. Deşi plătesc taxe şi impozite şi sunt, de ceva timp, membri UE, când vine vorba de drepturile care li se cuvin, ei trăiesc tot ca înainte de aderare.
Bătrânii abandonaţi
îşi plâng de milă
Nici o primărie din comunele judeţului nu are personal calificat pentru a consilia persoanele care au suferit diverse traume, fizice sau psihice sau familiile care trec prin situaţii grele. Statisticile prezentate anul trecut de poliţişti au scos la iveală că în mediul rural se petrec cele mai multe acte de violenţă. De cele mai multe ori, victime cad femeile sau copiii. Doar câteva dintre aceste cazuri ajung la urechile reprezentanţilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), care oferă sprijin şi asistenţă de specialitate. Un exemplu concludent este cel al fiicei criminalilor din Sprâncenata. Maria Popa a trăit mulţi ani clipe de coşmar, fiind hărţuită sexual de tatăl vitreg şi asistând la scenele cumplite în care părinţii săi îi ucideau fraţii nou-născuţi. Abia după ce a fost găsit cadavrul unuia dintre copiii ucişi, autorităţile au aflat despre modul în care copila îşi ducea existenţa alături de familia sa. De asemenea, bătrânii îşi trăiesc în mizerie ultimii ani de viaţă, abandonaţi sau chiar agresaţi de familiile lor. Nici aceştia nu au de unde să primească sprijin, cel puţin la nivel local.
Se pierde până la un milion de euro
Întrucât reprezentanţii UE au descoperit, încă de la aderarea României, deficienţele majore ale ţării noastre în domeniul social, au dispus acordarea de bani grei, nerambursabili, pentru modernizări la aceste servicii. Fondurile alocate pentru fiecare investiţie pornesc de la 100.000 şi pot ajunge chiar şi la un milion de euro, bani pe care primăriile din judeţul nostru îi pierd tocmai din cauză că nu sunt acreditate ca furnizori de servicii sociale.
Mai bine de un an, reprezentanţii DMPS au făcut toate eforturile pentru a informa şi convinge toate instituţiile care desfăşoară servicii de asistenţă socială că trebuie să intre în legalitate. „Cu toate eforturile depuse de instituţia noastră în 2006, adrese, telefoane, schimburi de experienţă cu personalul cu atribuţii în domeniu, nu am găsit receptivitatea necesară demarării procesului de acreditare pentru acordarea unor servicii minimale de asistenţă socială, respectiv informare şi consiliere“, a spus Velemir Radovan, directorul DMPS. Deşi legislaţia europeană în domeniul asistenţei sociale prevede foarte clar înfiinţarea unui serviciu sau a unui compartiment specializat, în cazul primăriilor de la oraşe, şi cel puţin un angajat cu studii de asistenţă socială, în cazul primăriilor din mediul rural, la noi în judeţ primăriile ignoră această problemă. Singurele care au înţeles necesitatea alinierii la standardele europene sunt Primăria Slatina şi Primăria Carcal. Toate asociaţiile nonguvernamentale care desfăşoară servicii de asistenţă socială au fost deja acreditate de către DMPS.
„Oamenii au nevoie de aceste servicii sociale pe care
le-ar putea derula primăriile. La noi în judeţ sunt doar şase asociaţii nonguvernamentale care desfăşoară servicii de asistenţă socială, astfel că, în majoritatea localităţilor, primăriile ar fi cele care ar putea veni în sprijinul localnicilor“, a adăugat Radovan. Dacă la primăriile din comune autorităţile pun totul pe seama lipsei personalului specializat şi a bugetelor sărace, care nu îşi pot permite susţinerea unui astfel de compartiment, edilii din oraşe nu au nici o scuză pentru pierderea banilor europeni.
Această problemă a fost adusă în discuţie, de curând, şi într-o reuniune pe tema accesării fondurilor europene de către instituţiile statului, însă ea nu a fost luată în seamă de nici unul dintre participanţii la întrunire.
